Valul de migrație din țara vecină care îți arată că nu doar românii fug la muncă în occident. Ce avem de învățat din exemplul trist al Republicii Moldova

Republica Moldova se confruntă cu o situație alarmantă privind migrația forței de muncă, un fenomen care a luat amploare în ultimele decenii.

Conform expertului în politici economice Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Republica Moldova a atins un minim istoric al forței de muncă angajate în 2020, afectată grav de pandemia de COVID-19, iar previziunile nu sunt deloc optimiste. În 2024, deși se așteaptă o ușoară înviorare, aceasta nu semnifică o creștere, ci mai degrabă o recuperare târzie a efectelor pandemice, în special în sectorul agricol, care a suferit o scădere dramatică.

Din datele prezentate de Unimedia.info, se observă că majoritatea populației active, în special tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani, alege să emigreze în căutarea unor condiții mai bune de viață și de muncă. Acest lucru este evidențiat de scăderea continuă a populației ocupate în economia observabilă și a celei neobservate, fenomen ce reflectă dificultățile economice pe termen lung cu care se confruntă țara.

Implicații sociale și economice ale migrației în occident

Emigrația masivă a tinerilor are implicații profunde atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru structura demografică și economică a Republicii Moldova. Reducerea numărului de tineri activi pe piața muncii conduce la îmbătrânirea populației, creșterea sarcinii asupra sistemelor de sănătate și asistență socială și diminuarea bazei de contribuabili.

Sectorul agricol, odată coloana vertebrală a economiei Moldovei, arată o imagine îngrijorătoare. Chiar dacă numărul persoanelor angajate în agricultură a crescut în anii ’90, acesta a scăzut considerabil în ultimele două decenii, deși productivitatea a crescut datorită investițiilor în utilaje moderne și tehnologii avansate. Aceasta sugerează o schimbare de la o agricultură de subzistență la una mai mecanizată și eficientă, dar cu mai puțini oameni implicați direct în proces.

În plus, migrația nu afectează doar forța de muncă tânără, ci și pe cea medie și avansată în vârstă, ceea ce indică un fenomen de „exod” ce transcede grupurile de vârstă, având impacturi devastatoare asupra coeziunii sociale și a posibilităților de dezvoltare economică pe termen lung.

Lecții și perspective desprinse din exemplul Republicii Moldova

Exemplul trist al Republicii Moldova este un semnal de alarmă și pentru România, arătând consecințele pe termen lung ale neglijării sectoarelor economice vitale și ale incapacității de a oferi condiții atractive pentru tineretul activ. Acesta subliniază importanța investițiilor în educație, în crearea de locuri de muncă bine plătite și în condiții de muncă decente pentru a reține forța de muncă tânără și pentru a preveni declinul demografic.

Pentru România, situația din Republica Moldova poate funcționa ca un studiu de caz despre ce ar putea să se întâmple dacă nu sunt luate măsuri preventive. Este esențială elaborarea și implementarea unor politici care să sprijine economia în sectoare cheie și să ofere alternative viabile pentru tinerii care altfel ar putea fi tentați să caute oportunități în străinătate. În plus, consolidarea legăturilor bilaterale și sprijinirea Moldovei în eforturile sale de reformă ar putea avea beneficii reciproce, stabilind un precedent pozitiv în regiune pentru gestionarea migrației și dezvoltare economică.